Am citit comentariile de pe blogul lui George si vreau sa multumesc  tuturor celor care au gasit o vorba de incurajare.

In momente de genul asta, cred ca fiecare dintre noi avem nevoie sa stim ca macar suntem auziti, sa stim ca nu suntem singuri.

Am mai gasit un motiv pentru care sa ma bucur ca am blog: am putut vorbi despre ceea ce i s-a intamplat unui prieten si am putut sa il ajutam cu totii , macar cu o vorba buna!

Cred ca sunt dator si eu cu un comentariu, al 38-lea, probabil:

Eu nu cred ca intr-o situatie de genul asta demersul este sortit esecului! Poate sunt idealist, dar stiu ca se poate face dreptate.  Poate ca e greu, poate ca vor fi momente in care vei spune, George, ca nu se merita, poate ca de la un punct in colo chiar nu se va merita… un lucru e cert: vei dormi mai bine stiind ca ai facut tot ce se putea pt a feri lumea de un posibil criminal.

Bafta maxima si tarie! Sunt alaturi de tine.       ;)